vineri, 27 ianuarie 2012

Dulcea pasăre a... superficialităţii

"Frumuseţea este pentru mine minunea minunilor. Numai cei superficiali nu judecă după aparenţe. Adevăratul mister al lumii este ceea ce se vede şi nu ceea ce nu se vede." (Oscar Wilde)

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

La revoluţie, monşer, la revoluţie!

"D-apoi bine, frate, până când tot rabdă azi, rabdă mâine? că nu mai merge, domnule, s-a săturat poporul de tiranie, vrea republică!" Parol! Să nu ne mai culcăm cu faţa în sus, că iar visăm.

duminică, 8 ianuarie 2012

27.


                                           (perdeaua. getafe)

27.
imparatia asta este o cusca plină de apă ei și-au cumpărat branhii să poata rezista în ea luni la rând an după an
o zi este un an sau mai multe vieți în ea și în afară ei în același timp.
si-au imprumutat branhii tu dai cu zarul și nimic nu iese pisicosule te-ai născut unde nu ai vrut stinge becul lumina asta nu este pentru ochii noștrii vinul nu este pentru buzele noastre în oraș au plantat bombe în loc de copaci și cu ei parcă ar fi fost altfel
de ce taci băi? de ce?
mai bine vrei să o vezi pe coana cum ne măsoară ne dezbracă și ne suge din priviri apoi vom avea parte de striptisul plictisitor al vorbelor ei din fiecare seară și răsuflarea care ne îngroapă din picioare
intră în ea și nu mai ieși...tu vorbesti de o scăpare la prostituatele de după scări o altă îngropare festivă parcă ar sta
de gardă fac cu schimbul
astea ne-ar mânca banii și mădularele cum mâncăm noi slăninuță cu ceapă.
da cu zarul să mai pierzi odată poate acum este niciodată aici pe masa de lemn lovește în mașina de scris să ne sară banda în jurul gâtului din gaura asta ne va supraviețui doar răsuflarea garantat ne-am găsit adăpostul piscina desfătării de o vară ai soare ai parte ne va crește altceva peste trupuri
la ieșire nimeni nu ne va mai recunoaște
sus strigi tu sus și tremuri după scările de la intrare vom da de o altă ușă sau o gară de provincie cu trenuri deraiate. tot aia
mă mai auzi? mai! nu mai e nici un acolo stau de gardă la ieșire după scări
stau ca noi în palme se uită aiurea și urlă.
( nu mai vor. amintiri. căci ultimii veniți. nu-și mai aduc aminte. nimic.)

                                     (sachiamuni la alexandria. ea).